Parohia Bălăneşti din comuna Bârgăoani, se află la extremitatea estică a Protopopiatului Piatra-Neamţ, pe DN 15 ce leagă Municipiul Piatra Neamţ de oraşul Roman, iniţial până ȋn anul 2002, satul Bălăneşti a fost filia Parohiei Ghelăieşti, cu toate că ponderea credincioşilor era mai mare ȋn filie.
Toponimul satului vine de la numele familiei boierului Bălănescu, fiind sat cu o vechime apreciabilă (sec. XV), alcătuit din familii de răzeşi şi din familii de foşti robi, rromi, care astăzi convieţuiesc paşnic ȋntr-o comuniune care uneori a dat naştere şi la căsătorii mixte.
Ȋnfiinţată ȋn anul 2002, Parohia Bălăneşti, are o singură biserică-monument istoric cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, aşezată la intrarea ȋn sat. Materialul folosit la construirea ei este piatra. Forma de navă ȋn exterior şi de cruce ȋnscrisă ȋn interior, precum şi prezenţa elementelor arhitectonice baroce (turla central deschisă, coloane de despărţire ȋntre naos şi pronaos), amestecate cu cele moldoveneşti (perete despărţitor ȋntre pronaos şi pridvor, ornamente exterioare, etc.) confer acestei biserici o frumuseţe aparte.
Biserica satului este ctitoria lui Constantin Rosseti Bălănescu, fiind construită ȋn anul 1763. O ȋnsemnare făcută pe o Evanghelie consemnează numele acestuia, ca proprietar al acestei moşii, dar şi ȋn calitate de prim ctitor al acestui locaş. Deoarece acesta a decedat ȋn 1788, iar icoanele din catapeteasmă se ştie că au fost pictate de Gheorghe Zugravu ȋn 1768, se apreciază că monumental a fost zidit ȋn a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, numărându-se printer cele mai izbutite realizări ale barocului din Moldova.
La exterior, un brâu ȋn relief ȋmparte faţadele ȋn două segmente inegale. Registrul superior este ornamentat până sub cornişă, conferind monumentului o notă de eleganţă, svelteţea ei fiind dată de ritmul pilaştrilor.
Biserica are un plan mixt ce respecta obişnuita ȋmpărţire ȋnterioară cu pridvor, pronaos, naos şi altar. Bolţile pridvorului sunt ȋmpodobite cu nervure decorative, iar pandantivii arcelor de susţinere din bolta naosului prezintă deschiderile unor cavităţi de rezonanţă. Separarea pronaosului de naos se realizează prin trei arcade trilobite, sprijinite pe coloane cu capitele, ȋnflorate, asemănătoare celor de la biserica “Sf. Nicolae” din Tg. Ocna.
Ȋn 1821 are loc prima renovare a bisericii, moment ȋn care a fost ȋmpodobită cu diverse obiecte de cult de către un nepot al lui Constantin Rosseti Bălănescu.
Clădirea bisericii a mai suportat două reparaţii ȋn anii 1911 şi 1943 aflându-se astăzi ȋn a patra reparaţie capital, motiv pentru care, din 1991 s-a ridicat ȋn vecinătatea ei, o capelă unde se desfăşoară actul cultic.
VIAŢA PAROHIALĂ
Principala ocupaţie a locuitorilor este astăzi agricultura şi zootehnia, deşi mulţi fiind bătrâni, ȋşi muncesc cu responsabilitate izvorâtă din posesia pământului părintesc, glia strămoşească. Ȋn trecut au existat personae ce au fost salariate la ȋntreprinderi din oraşul Piatra-Neamţ sau la Gostatul din localitate, actualmente pensionari de stat, ȋnsă marea majoritate sunt pensionari de CAP. Tineretul ce nu a plecat la muncă ȋn străinătate (ȋn număr destul de mic), se ocupă doar cu munca câmpului.
Dacă ȋn trecut, aşezarea Bălăneşti, era un sat cu un număr de peste 250 case, astăzi localitatea a ajuns la un număr de 161 case, locuite de 102 familii şi de 59 de văduve, cu toţii numărând 405 suflete.
Lucrarea sfinţitoare a bisericii, prin Sfânta Liturghie, Sfintele Taine şi Ierurgii este vie ȋn sânul comunităţii ȋn duminici şi sărbători, ȋn posturi şi la cererea credincioşilor.
Lucrarea misionar-pastorală se desfaşoară prin propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu, la predici duminicale şi la sărbători, prin cercurile pastorale, prin difuzarea de reviste bisericeşti, ziare, cărţi de rugăciune, cărţi din biblioteca parohială.
Lucrarea caritativ-filantropică se desfăşoară atât ȋn interiorul comunităţii, prin ajutorarea celor nevoiaşi sau a celor ȋn dificultăţi (boală, calamităţi), cât şi prin ajutorarea altor creştini de mai departe.
